tu pescar iar eu pe scară

Tu, pescar din pasiune
Te-am zărit pescuind...peşti.
Din lipsă de raţiune
Te-am întrebat:
- ce beleşti?
Tu nu beleai,
Tu curăţai
Peştii morţi de solzi lucioşi,
Şi-i aruncai-napoi în baltă
Pe cei blegi şi noroioşi.
- N-ai vrea să fii al meu peşte
să-mi arăţi cum se beleşte?
Eu întreb pe chinezeşte,
El zâmbeşte...
- Anul ăsta avem peşte,
Dar curios tot mă făcuşi.
Hai că vin la mal acuş,
Eu pescar
Iar tu pe scară...
Să vezi numa`ce urcuş.

Cercetare ştiinţifică în gură

Cercetare ştiinţifică în gură,
Cu dinţi poziţionaţi în aşa măsură
Încât să poţi ancheta în profunzime,
Fără prejudecăţi, delincvenţă sau cruzime.
Subiecţii sunt pregătiţi,
Spălaţi şi lustruiţi.
Întreb:
Care-i rata de frecventare?
Dar obiceiuri culinare?
Şi ce preferaţi?
Din care parte vă place să fiţi atacaţi?
Dar ce sugeraţi?
Vizitatori să înţeleg c-aveţi,
Dar îi mai putem înmulţi dacă vreţi.
Doar prin transmiterea unui mesaj
Din gură-n gură,
Iar publicul nou la intrare s-adună.
Statisticile-arată o scădere substanţială
De substanţă.
Vă recomand un specialist
Specializat în consultanţă.
Iar până data viitoare
Vă furnizez ce-a rezultat din cercetare
Ca să putem lucra
La un nou plan de abordare.

bărbat de ciocolată

Tu, bărbat de ciocolată,
De pieptul tău mă frec să te topesc...
Când muşc din tine, bucată cu bucată,
Simt că tot mai mult umezesc...
Oh, trebuia de mult să mă trezesc!

Model

Eşti singura ce mai rezistă
Cu speranţă să se ţină,
De craca goală, cenuşie,
În adierea rece... lină.
Eşti singura ce-a mai rămas
După furtuni şi vijelii,
De-o săptămână tot te ţii,
Şi te admir fără răgaz.
Eşti singura care mai luptă.
Deşi eşti palidă şi slută,
Tu te ţii bine şi rezişti.
Să nu te mişti, să nu te mişti!
Eşti singura şi îmi doresc
Modelul tău să îl urmez.
Stau nopţile şi te veghez
Nu renunţa!
Eşti singura frunză model.

sfânta curvă

Ai spus-o iar,
Şi o spueai mereu.
Deşi nu acceptai,
Nu eram bună eu.
Şi te-am avertizat...
Ştiai că sunt nebună.
Prostuţule, tu te-ai riscat
Când scorpia se răzbună.
Eu nu sunt sfânta ta!
Nu voi naşte virgină.
Nu sunt posesia nimănui,
Ci doar o curvă de duzină.

viaţă dublă

Am nevoie de o viaţă dublă.
Orice sentiment sau stare,
E de două ori mai tare.
Cu riscul de a suferi
Eu două vieţi voi trăi.
Şi una cred că reuşesc
Aşa cum vreau să o trăiesc.
Cu două vieţi, şansele cresc.
Vreau să trăiesc o viaţă dublă,
Căci o viaţă-mpărţită la doi
E de două ori mai lungă.

Da` n-ai vrea tu să mori?

Da` n-ai vrea tu să mori?
Ştii cât de mult mă dori...
Nu-ţi face griji, dacă ţi-e greu
Promit că te-ajut eu.
Simpla ta existanţă pe pământ
Mă face, încă, să te mai port în gând.
Am să te caut de acum
Toată viaţa mea.
Să te pretrec pe-ultimul drum
Când mă voi răzbuna.
O ultimă dată să te privesc,
O ultimă îmbrăţişare,
O ultimă clipă cu tine, o sărutare...
Înainte să te rănesc.
Da` n-ai vrea tu să mori?

temă romantică

Prin tine romantismul primeşte definiţie.
Călău al omenirii,
Cupidon al iubirii,
Tu eşti înger aducător de fericire
Şi demon sadic care ne veghează.
Tu eşti paradoxul suprem.
Prin tine toate mor,
Şi toate care dor,
Prin tine se tratează.
Te pot opri din drumu-ţi lung
Doar cei ce mai visează.
Tu exişti dintotdeauna,
De când pământul, de când lumea.
Eşti motivul existenţei mele,
Al celui mort,
Cât şi al celui viu...
Nemuritorule,
Tu te stingi, totuşi,
Cel mai timpuriu...
Oh, TIMPULE!

Chimist vreau să devin

Chimist vreau să devin.
Să combin vinul cu gin,
Să beau... apoi să bem.
Pentru că vreau...
Amândoi vrem.
Ne combinăm.
Ne-amestecăm substanţele,
Ne-nghesuim în eprubetă,
Dorinţele ne-agită...
Creşte temperatura,
Ies aburi,
Sar scântei,
Iau elemente de la tine
Şi tu de la mine iei.
Ne completăm.
Împreună facem reacţia perfectă.

Grad ridicat pentru alfabetizare

Pentru că-mi place alfabetu-atât de mult,
Mi-am propus s-aprofundez
Fiecare liter în parte.
Am să îi iau cu mine-n pat, pe rând,
Şi am s-o fac ca la carte.
Voi lua toţi consonii, toţi vocalii,
Chiar şi grupări de câte doi.
Cu sau fără căciuliţă,
Cu virgulă mare,
Sau doar cu virguliţă.
Pân-acum am învăţat
“A” şi “C” şi “D”
Şi “F”, “G”, “I”,
“R”, “S” şi “V”,
Ba chiar şi “Z”.
Ar fi păcat acum să nu îl ştiu pe tot.
Dar mai am suficient timp
Şi sunt sigură c-am să pot.
Vreau un “E” egoist
Şi un “O” obez.
Un “X” xenofob
Şi-un “Y” să şochez.
Voi învăţa tot alfabetul
Ca să fiu şi eu bună la ceva.
Iar pentru acest ţel,
Zi de zi voi repeta.

neuro-nul

neuronul nu mai ştie
de două zile ce să scrie.
nu-i nervos, nu-i fericit,
sinapsele-i s-au moleşit.
se holbează-ndelung la o filă curată
şi...

Pentru tine, dragul meu

Ţi-am pregătit apa pentru baie.
Iartă-mă, de spumant am uitat.
Dar ţi-am lăsat pe marginea căzii
Foehn-ul la priză conectat.
Ţi-am decorat drumul spre sufragerie
Cu petale de crini…
De ce mă-njuri,
Doar ştii şi tu că crinii nu au spini.
Ăăhh… de pioneze am uitat.
Vezi… am făcut curat, şi e
Foarte posibil să le fi împrăştiat.
Ţi-am gătit şi felul preferat.
E în cuptor. Ai şi salată de praz.
Nuuu… nu aerisi. Aprinde lumânarea.
Nu-i nimic dacă miroase puţin a gaz.
După ce-ai terminat am să te rog ceva.
Mergi în pod şi-adu cutia de tacâmuri,
Că pentru mine-i prea grea.
Şi să ai grijă pe-unde calci,
Ştii că scara-i cam veche…
Dar am avut grijă şi ţi-am însemnat drumul,
Ai încredere.
Să-i dai şi pisicii să mănânce.
Ştiu că nu-ţi place de ea…
Dar poate dacă miauni puţin
Nu te va mai ataca.
Ţi-am pregătit şi patul.
Ştiu că eşti tare obosit.
Chiar de aceea,
Nu lua în seamă acel ticăit.
Îmi pare rău că n-ajung în noaptea asta
Acasă să dorm.
Dar am cam mult de lucru,
Trebuie s-apăs pe un buton.

purtător de cuvânt

cuvântul magic
îl port cu mine
oriunde.
pare-a fi tragic
da’ nu l-aş da
nici pentru 13,5
secunde.
e cuvântul meu,
mă ţin de el,
şi promit
că n-am să-l dau
nimănui.
nu-mi permit
să îl pierd
sau să-l las
în vocabularul
oricui.
voi scrie o carte
despre cuvântul meu,
folosindu-mă doar
de cuvânt.
şi pentru că este
unul aparte,
ştiu că nu-mi va fi greu.
da’ pân-atunci,
îmi dau cuvântul
că nu-mi voi da cuvântul.

distih în 4 versuri

primul.
al doilea..
al treilea...
al patrulea....

hmmm...

...şi se uita la mine, din nou, dar de data asta prin fereastră.
ciudat era însă că eu i-am dat adresa greşită...
de la homepage.

impotenţa sentimentală

Să fie ea o boală,
Impotenţa sentimentală?
Şi dacă da,
Se dă sau se ia?
"Nu pot" e primul simptom
Şi se transmite de la om la om,
Dar numai în diadă.
"Nu pot" se ia,
"Nu pot" se dă.
"Nu pot" se pasează,
"Nu pot" nu se tratează.
Nu există pastilă,
Nu există vaccin,
Iar pentru suferinzi
Impotenţa asta-i un chin.
Când raţiunea şi frica te ţin
În loc...
Tu nu poţi,
Dar nici eu nu pot!

ABSINTH

Spirit puternic, verzuriu,
Doar cu tine mai vreau să fiu.
De când m-ai sărutat pentru prima dată,
Mi-am promis c-am să-ţi rămân devotată.
Ai pătruns în adâncuri de care am uitat
Şi stări de calmo-euforie mi-ai declanşat.
Răpeşte-mă în lumea ta minunată de basme
Chiar de risc sa mă trezesc cu dureri de cap şi spasme.
Mai dă-mi, te rog, un strop din a ta puritate
Ca să pot lupta lucidă cu-a mea realitate.
Sunt dependentă de tine, nu are rost să mint
Iar din anonimat îţi declar:
Te iubesc, Absinth.

Un chiloţel

Un chiloţel... doi chiloţei...
Ei nu mă văd pe mine,
Dar eu îi văd pe ei.
Sunt acolo-ntr-un colţ,
Aruncaţi şi uitaţi,
Prăfuiţi şi murdari
De-atâtea amintiri perverse.
Amintiri neşterse.
Un chiloţel... doi chiloţei...
Şi ţin să precizez
Că nu sunt ai mei.

copii nebuni

Mi-e dor de plimbări sub cer înstelat,
De vişine-n deal, de sărut însetat,
De căpiţă de fân, de aer curat,
De copilă ciudată şi de prunc retardat.
Timpul durează mult prea mult
Când nu sunt în patul tău.
Şi n-am vrut să mă-ntorc în trecut
Dar simt că aici e locul meu.
Printre sticle de vin şi nimicuri împrăştiate
Ţi-am scris cu degetul pe praf cât de de mult te iubesc.
Promite-mi că n-ai să mai adormi înaintea mea
Că am să te trezesc.
O buburuză şi-un ţânţar
Şi-au găsit fericirea pe perete.
Ea agăţată, el strivit...
De nedespărţit.
Raza de soare nu mai poate pătrunde
Prin perdeaua cenuşie de praf şi de fum.
Noţiunea timpului devine irelevantă
Când doi copii nebuni pornesc din nou la drum.

printre oi...

Nu ştiu ce vreau,
Dar ştiu ce nu.
Nu vreau un EU.
Nu vreau un TU.
De noi mi-e frică
Şi nu ştiu
De am să pot
Din nou să fiu
Din doi un om,
Un om din doi.
Fugim în munţi?
Noi printre oi...

Eşti lepră!

M-am umplut de buba ta
Şi mă tem că nu pot scăpa.
De ani tot mă lupt cu ea.
Eşti lepră!

Şi pierd zi de zi câte-o parte din mine
Şi mă descompun numai pentru tine
Da-mi place ce fac şi simt că e bine.
Eşti lepră!

Am încercat şi cu minuni,
Cu doctori răi, cu doctori buni...
Te rog bucăţile să mi le-aduni.
Eşti lepră!

Vreau 1 picamăr

Te cunosc de-alaltăieri
Şi parcă de-o viaţă-ntreagă.
Cu entuziasmu’ la pământ
Şi orbiţi de plăceri,
Ne-ntrebăm ce ne mai leagă.
Blocaţi între patru pereţi
Nu putem evada.
Adu un picamăr să spargem zidul,
Lasă să intre primăvara!
Ne-asemănăm atât de mult
Nici nu trebuie să vorbim.
Doar o intersectare de priviri
Şi deja ştim ce gândim.
Asta mă sperie cel mai tare,
Eu sunt tu...
Iar tu eşti eu.
Dar să vezi ce ironie
Că eu nu sunt genul meu.

Tu mă inspiri

Tu mă inspiri...
Eu te expir...
Nu te ţin mult în plămâni.
Nici între,
Nici în alt organ.
Tu mă inspiri...
Eu te expir...
Vreau să respir!
Dar mă sufoc
În acest joc
Tu mă inspiri...
Eu te expir...

Sunt misogină

Şi de ce dracu mă complac?
Când tu îmi placi,
Eu nu mă plac.
Şi de ce dracu mă complic?
Când eu spun tot
Iar tu... nimic.
Gândesc prea mult?
Eu? Poate.
Dar când stau întinsă pe spate...
Sunt în sfârşit liniştită.
Daaah... şi fericită.
Când am orgasm eu te iubesc,
Şi-ţi mulţumesc
Pentru efort,
Pentru tot ce faci pentru mine...
Stai puţin c-aşa nu-i bine.
Mai adânc...
Ba nu, mai tare...
Ce dracu fac aici, eu, oare?
De ce nu plec?
Sunt masochistă?
Nu!
Doar misogină.
Bate-ţi joc, acum, de mine!
Foloseşte-mă şi mâine!
Mie-mi convine.

Să fie!

Şi dac-ar fi să nu mai fie,
Să ştii că mie mi-a fost bine.
A fost frumos,
A fost plăcut,
Poate mai mult nu a putut... să fie.
Să fie oare doar atât?
Ar fi păcat...
Să fie!

Ca...

Ca o nimfă vreau să vin...
Să mă preling pe trupu-ţi, lin.
Deasupra ta vreau să plutesc,
Cu flori să te ademenesc,
Să sorb roua de pe tine.
Zboară cu mine...
Printre vise, printre stele...
Te ţin în palmele mele.
Fructul e crud...
Vreau să îţi mângâi trupul ud.

Ca o nimfomană te-apuc,
Te trântesc la pământ...
Gemetele-ţi întrerup respiraţia.
Simte vibraţia!
Simte durere!
Simte plăcere!
Te strâng în palmele mele.
Fructul s-a copt...
Vreau să muşc din trupu-ţi tot...

...ca o nimfă nimfomană.

şi mâine

Şi zaci întins pe spate
Palid şi deshidratat,
Cu ochii-nchişi,
Cu obrazul transpirat...
Dar inima-ţi bate.
E un semn bun...
Încă trăieşti!
Te voi avea şi mâine.
Acelaşi loc...
Acelaşi scop...

phantasma e rece

Chiar de ochii-i sclipesc
Şi inima-i bate,
Phantasma nu poate…
Phantasma e rece.

Chiar de buzele-i sunt însetate
Şi se-apropie uşor pentru a-ţi vorbi în şoapte,
Phantasma nu poate…
Phantasma e rece.

Chiar de tânjeşte după iubire şi-afecţiune
Noapte de noapte,
Phantasma nu poate…
Phantasma e rece.

Geograf vreau să devin

Vreau din mări cu valuri creţe să ies la suprafaţă.
Să respir aer rece şi să m-oglindesc în lacuri de gheaţă.
Prin peşteri umede şi calde să m-aventurez
Şi printre stalagmite de fildeş să mă rătăcesc.
Să cobor la vale pe pante mătăsoase.
Să escaladez munţi înalţi, cu piscuri spumoase
Să mă rostogolesc, apoi, spre văi mai joase.
Vreau prin chei curbate să ameţesc
Ca apoi în pădurea umbroasă să poposesc.
Vulcanul clocotind mă aşteaptă de zor.
Am călătorit până la punctul culminant…
În el vreau să mor.

Albinu'

Nu alerga din floare-n floare,
Albin micuţ şi zvăpăiat.
Nu vezi că-n urma ta moare
Floarea al cărui nectar l-ai furat…
Zi de zi oboseşti sorbind
Din fericirea florilor nevinovate.
Nu contează decât să fie-mbietor parfumate
Sau viu colorate.
Dar când ajungi noaptea târziu
În stupu-ţi rece, întunecat,
constaţi întristat
Că eşti singur.
Iar câmpul tău se ofileşte
Pe zi ce trece tot mai mult
Pentru că de nicio floare
Tu grijă nu ai avut.
Ţi-a mai rămas doar o sămânţă.
Alege un ghiveci…
Am să te rog să o sădeşti.
Să o uzi ca să crească,
Să înflorească,
Să o iubeşti
Şi să te iubească
Pe veci.
Şi-ai să te-ntorci cu drag acasă
La trandafirul tău japonez.

Cuvântul nu moare

Care-ar fi ultima ta propoziţie
Dac-ai şti că-ţi moare pixul?

Scrie-ţi sufletul pe foaie folosind numai un verb.
Soarbe supa alfabet în care literele fierb.

Scuipă cuvinte!

Afluent

Sunt doar un afluent rătăcit
În cursul tulbure al vieţii.
Dar nu mă opresc, curg ne-ncetat
Izvorând din fântâna tinereţii.
Debitul meu… de-a dreptul redus
În comparaţie cu furia apelor tale.
Dar am să cresc… am să ies din matcă
Iar apele noastre se vor uni
Picatură cu picatură
Şi tot mai puternici vom fi.
Dar de ce te-ai oprit?
Ce satisfacţie-ţi oferă barajul pe care l-ai clădit?
Te scalzi zi de zi în acest lac de-acumulare
Şi eşti liniştit…
Dar nu vezi tu oare
Că pe partea cealaltă tu ai secat?
Valurile mele ca să iasă se zbat.
Eu nu mă pot opri aici.
Vrei să ne schimbăm traiectoria-mpreună?
Ce zici?
Ahh… nu vrei…
Atunci eu voi pleca!
Nu vreau să rămân cu tine în balta ta.

1 nou început

Din somnul matur şi calculat
Bătăi marunte-n uşa-mi m-au deşteptat.
Somnoroasă cum eram... am deschis...
M-am şocat…
Se uita la mine c-un zâmbet ciudat
Şi cu o fericire de nedescris.
Mi-a sărit în braţe şi m-a strâns tare
Iar în clipa-n care n-am mai avut răsuflare
Mi-a şters lacrima de pe faţă…
Şi mi-a promis că nu mă mai lasă...
COPILA DIN MINE s-a întors acasă.

Euforie alimentară

Euforie alimentară tu vrei să îmi provoci.
Cu toate simţurile mele-n
Mic dejun, prânz şi cină te joci.
La vederea ta…
Întins pe platoul frumos decorat,
Eu salivez.
Dar nu mă reped.
Pentru că eşti prea fierbinte
Iar acum suflu şi-n iaurt.
Ast-am ţinut-o minte.
Mirosul tău îmi stârneşte apetitul,
Dar la această oră târzie
Nu mă pot risca să mă-nfrupt din tine.
Trebuie să am grijă, totuşi,
De silueta mea.
Mi-e greu să mă abţin.
Ştii că sunt pofticioasă.
Te pipăi, te-ntorc, te strâng…
Oare eşti copt bine?
Hai să mai torn puţin sos de ciocolată pe tine.
mmmmm….
Vreau să te muşc…
Vreau să te savurez…
De-o vreme bună doar la tine visez.
Îţi simt lipsa-n stomac
Şi gustul pe buze…
Ooofff… arta culinară-mi dă bătăi de cap,
Iar tu eşti atât de dificil de preparat.
Dar ştii ceva? M-am săturat.
Nu mai mi-e foame!