marți, 23 noiembrie 2010

Model

Eşti singura ce mai rezistă
Cu speranţă să se ţină,
De craca goală, cenuşie,
În adierea rece... lină.
Eşti singura ce-a mai rămas
După furtuni şi vijelii,
De-o săptămână tot te ţii,
Şi te admir fără răgaz.
Eşti singura care mai luptă.
Deşi eşti palidă şi slută,
Tu te ţii bine şi rezişti.
Să nu te mişti, să nu te mişti!
Eşti singura şi îmi doresc
Modelul tău să îl urmez.
Stau nopţile şi te veghez
Nu renunţa!
Eşti singura frunză model.