Când vieţile
voastre devin plictisitoare,
Când autobiografia
cuprinde doar pagini goale,
Ultima scăpare,
şansa de-a mai simţi ceva
O găsiţi în
invadarea vieţii altcuiva.
Şi aveţi multe
sfaturi de dat,
Sfaturi pe care
voi nu le-aţi urmat.
Idei, cunoştinţe
şi princpii aveţi,
Principii în care
nici voi nu credeţi.
Vreţi să vă trăţi
viaţa prin mine
Credeţi că eu nu
ştiu ce-i rău şi ce-i bine?
Prin reguli şi
norme ce-mi impun limite,
Trebuie, totuşi,
să vă depăşesc aşteptările.
De când a devenit
scopul suprem al vieţii
Angajementul meu
în a-i satisface pe alţii?
Unde am fost eu
când mi s-a semnat sentinţa?
De unde ştiţi voi
cât de mult îmi dau silinţa?
De ce îmi
provocaţi voi mie crize de angoasă?
Într-un final, de
ce credeţi că-mi pasă?